RAPITA

Rapita este cea mai importanta planta crucifera oleaginoasa si una din cele mai importante plante oleaginoase din lume. Semintele sale au un continut ridicat in ulei, cu utilizari in industrie si alimentatie.

Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor, a lacurilor, vopselelor si in industria textila. Prin combinare cu sulful se obtine un material elastic ce inlocuieste cauciucul etc.

Uleiul de rapita se poate folosi ca si carburant, dupa transformarea in ester metilic sau etilic.

Rapita este o buna planta melifera, oferind albinelor un cules timpuriu. De pe un hectar de rapita se realizeaza pana la 80 - 90 kg miere (F. Cantar, 1965).

In functie de specie si soi, semintele de rapita contin 40 - 50% gra­simi, 19 - 24% proteine brute, circa 18% extractive neazotate, 5,9% celuloza si 4,2% cenusa. Uleiul de rapita contine in proportii diferite acizii grasi: oleic, linoleic, linolenic, erucic si palmitic. Indicele iod este de 94-112.

 Rapita face parte din fam, Cruciferae (Brassicaceae), genul Brassica, ce cuprinde 34 specii, din care 5 sunt cultivate. Ca plante oleginoase se cultiva doua specii de rapita:

a) Rapita  Colza   (rapita  mare sau  rapita  belgiana),   Brassica  napus L. ssp.  oleifera. Metzg (sin.  Brassica napus var. arvensis (Lam.  (Thali), cu doua forme:

             - Brassica rapa oleifera var. autumnalis D.C., cu forme de toamna, mai viguroasa, mai productiva si cu continut de ulei mai mare;

             - Brassica napus oleifera var. annuua Metzg, forma de primavara.

b) Rapita Naveta (rapita mica), Brassica rapa L. ssp. oleifera D.C. (sin. Brassica campestris oleifera, sin. Brassica rapa var. silvestris (Lam.), (Biggs), cu doua forme:

             - Brassica rapa oleifera var. autumnalis D.C., cu forme de toamna.

           - Brassica  rapa oleifera var. annuua D.C., cu forme de primavara.

Rapita are rasarirea epigeica. Sistemul radicular al rapitei are o mare capacitate de absorbtie, fiind mai ridicat decat la alte plante. Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270 - 290 zile, iar a rapitei de primavara de circa 110 - 140 zile. Rapita de toamna, pana la intrarea in iarna, ramane in faza de rozeta. Primavara, in ultima decada a lunii martie - inceputul lunii aprilie, dupa 10 - 15 zile de ve­getatie, incepe imbobocirea (cand temperatura este de 6°C), iar dupa inca 25 - 30 zile de vegetatie, pe la mijlocul lunii aprilie, plantele in­floresc, infloritul dureaza 25 - 30 zile, cand tulpina isi termina cres­terea. Urmeaza apoi coacerea, care dureaza circa 25 - 30 zile. Maturi­zarea, la actualele soiuri, are loc dupa 20 iunie, deci rapita elibereaza terenul devreme.

Polenizarea este alogama (entomofila), fiind planta melifera, dupa cum s-a aratat, insa poate avea loc si polenizare autogama pana la 30%. Silicva este dehiscenta la maturitate, dar sunt create soiuri care-si mentin fructul indehiscent pana la 15 zile de la maturitatea deplina, usurand astfel recoltarea mecanica. Actualele soiuri au pana la 800 de silicve pe planta.

Rapita este o cultura care se adapteaza bine la conditii pedoclimatice variate.

Rapita este pretentioasa fata de umiditate, coeficientul de transpiratie este 600 - 740 si are o mai slaba rezistenta la seceta. Da rezultate bune in zonele unde cad 450 - 650 mm precipitatii anual (din care cea mai mare parte in iulie - august), in zone cu ierni moderate, iar tem­peratura medie anuala cuprinsa intre 7 - 10°C (F. Cantar, 1965). Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire (H. Dembinska, 1970 etc.).

Rapita este planta de zi lunga.

Pretentiile fata de sol sunt ridicate. Reuseste pe soluri luto-nisipoase, permeabile, fertile cu reactie usor alcalina sau neutra.

Rapita de toamna da rezultate bune cand se cultiva dupa leguminoase boabe (mazare, linte), borceag, cartofi timpurii si cereale de toamna (grau, orz). Rapita de primavara se poate semana si dupa culturi recoltate tar­ziu (porumb, cartof, sfecla etc.).

Rapita nu trebuie sa se cultive dupa ea insasi. Nu se cultiva dupa soia si floarea-soarelui, pentru a nu extinde atacul de Sclerotinia.

Dupa rapita reusesc toate culturile, deoarece elibereaza terenul de­vreme si lasa solul curat de buruieni si cu bune insusiri fizico-chimice si biologice (dospit). Din aceste considerente, dupa rapita urmeaza, de obicei, graul de toamna.

Lucrarile solului sunt cele care se fac si pentru alte culturi de toamna, cu mentiunea ca aratura trebuie fie pregatita (terenul bine maruntit, asezat si cu umiditate suficienta, altfel rasarirea este slaba si apar multe goluri.

Samanta trebuie sa aiba puritatea peste 95%, iar germinatia minimum 85%. Inainte de semanat, samanta se trateaza cu Tiradin 75 3 kg/t samanta + Captadin 50 (3 kg/t samanta) sau cu alte produse ca Ronilan 50 WP, Sumilex WP, Rowral 50 WP (l kg/t samanta).

Epoca de semanat a rapitei de toamna este intre 5 si 15 septembrie in sudul tarii si l - 10 septembrie in vestul si nordul tarii, pentru ca plantele sa rasara, sa se inradacineze si sa formeze o rozeta de frunze, determinand o rezistenta mai buna peste iarna si o uniformizare a cres­terii si maturizarii plantelor, intarzierea semanatului face ca plantele sa intre slabite in iarna, iar semanatul prea timpuriu duce la dezvol­tarea unei mase vegetative prea puternice pana la incetarea vegetatiei toamna. In ambele cazuri sensibilitatea la ger creste, determinand sca­deri de productie. Soiurile de primavara se seamana in prima urgenta, imediat dupa ce se poate intra in camp, deoarece rapita germineaza la 2 - 3°C.

Densitatea optima la rapita este cuprinsa intre 130 si 160 pl./m² plante recoltabile. Semanatul se face cu semanatorile SUP29 si SUP46, la distanta intre randuri de 12,5 sau 25 cm.

Adancimea de semanat este de 2 - 4 cm, in functie de textura si umiditatea solului.

Cantitatea de samanta la hectar, pentru a realiza densitatea amintita este de 8 - 15 kg/ha rapita Colza si de 6 - 10 kg/ha la Naveta.

Imediat dupa semanat terenul se tavalugeste, pentru ca semintele sa ajunga cat mai bine in contact cu solul.

La recoltarea in doua faze, taierea plantelor cu vindroverul se face cand boabele au 25 - 30% umiditate.

Se poate recolta si intr-o singura faza, cu combina la maturitatea deplina. Usurarea recoltarii intr-o faza, se realizeaza prin desicarea la­nului. In acest caz, recoltarea incepe cand boa­bele au 15% umiditate si se termina cand umiditatea lor este de 9%.

Productia variaza intre 15 si 30 q/ha, fiind oscilanta in functie de conditiile de vegetatie si de tehnologia de cultura aplicata.