USTUROIUL COMUN

Allium sativum L. ssp. vulgare

Familia Liliaceae

Se cultiva pentru frunze si tulpini false, care se consuma primavara sub forma de usturoi verde si pentru bulbi, care se consuma iarna.

Terapeutic, usturoiul se foloseste ca antiseptic, hipotensiv, antisclerotic, diuretic si tonic.

Usturoiul formeaza in sol un bulb alcatuit din 12-15 bulbisori (catei sau graunti). Bulbul prezinta la partea inferioara un disc (tulpina propriu-zisa), pe care la partea inferioara cresc radacinile fibroase iar la partea superioara, din mugurii tulpinii, se dezvolta bulbisorii. Acestia sunt alcatuiti dintr-o frunza pergamentoasa exterioara, de culoare alba sau violacee, o frunza carnoasa si in centru un mugure vegetativ.

Bulbilii sunt dispusi in bulb, concentric sau in forma de spirala, fiind inveliti de frunzele pergamentoase de culoare alba argintie sau roz-violacee.

Tulpina falsa se formeaza prin suprapunerea tecilor frunzelor, care sunt lineare si cu marginile ridicate.

Frunzele sunt netede, acoperite cu un strat de pruina.

La noi in tara usturoiul se comporta ca o planta anuala, nu formeaza seminte, inmultirea facandu-se numai vegetativ.

In conditii de temperatura ridicata, asemanatoare zonelor de origine, usturoiul formeaza tulpini florifere, flori si seminte, inmultindu-se si pe aceasta cale.

Usturoiul prezinta in cultura doua forme: de primavara si de toamna.

Pretentiile usturoiului fata de factorii de mediu sunt asemanatoare cu cele ale cepei comune, dar cu unele particularitati: plantele inradacinate bine din toamna rezista pana la - 25^oC. Temperatura minima de vegetatie este de 3-4^oC, iar optima de 18-20^oC; pastrarea bulbilor peste iarna la temperaturi de 20-24^oC si plantatul primavara tarziu (20-30 mai) vor da nastere la plante cu un foliaj bogat, fara a mai forma bulbi.

Fata de lumina pretentiile sunt mari, usturoiul fiind o planta de zi lunga. In conditii de zi scurta sau umbrire pronuntata, nu formeaza bulbi.

Pretentiile fata de apa sunt asemanatoare cu ale cepei, prezentand o sensibilitate mai mare fata de deficitul sau excesul de umiditate.

Fata de sol pretentiile sunt ridicate, in special in ceea ce priveste structura, textura, umiditatea si fertilitatea.

 Alegerea si pregatirea terenului necesita aceleasi lucrari ca si la ceapa, cu specificul plantarii din toamna sau primavara. Pentru evitarea atacului de nematozi cultura va reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani.

Plantarea se face toamna, in perioada 1-20.X. pentru ca pana la venirea inghetului plantele sa inradacineze bine si primavara, in perioada 1-30.III.

Distantele de plantare sunt de 25 cm respectiv 28 cm intre randuri, iar intre plante pe rand este de 3-4 cm, iar adancimea de plantare este de 4-5 ca toamna si 3-4- cm primavara.

Lucrarile de intretinere constau in prasile repetate, pentru a mentine solul afanat si curat de buruieni si aplicarea erbicidelor postemergente.

Fertilizarea faziala se aplica dupa rasarirea plantelor si la inceputul formarii bulbilor, cu doze de 75 kg s.a./ha N si 40 kg s.a./ha K₂O.

In perioada de vegetatie se aplica 4-5 udari cu norme de 300 m²/ha, mentinand o umiditate constanta in sol de 70-75% din I.U.A.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. In cultura se intalnesc atacuri, in general cu o frecventa si o intensitate slaba, cauzate de ciupercile  Helminthosporium allii si Puccinia porri care produc sfasierea si respectiv rugina frunzelor.Dintre daunatori, mai periculoasa este musca usturoiului (Suillia lurida). Intr-o planta se dezvolta numai o singura larva.

In camp, incepand cu a doua jumatate a lunii mai, plantele stagneaza in crestere si capata o culoare mai inchisa. Frunzele se gofreaza si baza tulpinilor se ingroasa. La smulgere, radacinile raman in sol.

Bulbii infestati sunt lipsiti de radacini, au o culoare mai inchisa si prezinta crapaturi longitudinale. Bulbilii sunt desfacuti, moi sau putrezi.

Recoltarea are loc in iunie (usturoiul de toamna) si in august (usturoiul de primavara), cand frunzele s-au ingalbenit si s-a format tunica pergamentoasa la bulbili. Recoltarea se face manual pe suprafete mici si mecanizat cu MRC-1,2 pe suprafete mari.

Productia ce se obtine este de 10-15 t/ha.