SFECLA ROSIE             

Beta vulgaris L. var. conditiva (ALEF)

Familia Chenopodiaceae

Sfecla rosie se cultiva pentru radacina tuberizata care se utilizeaza sub forma de salate, sucuri, precum  si in industria conservelor. Din punct de vedere terapeutic, consumul de sfecla are influenta favorabila asupra digestiei, in afectiuni ale ficatului, in anemii, in combaterea nevrozelor si ajuta la formarea tesutului osos. Sfecla este o planta bienala, alogama, cu radacina tuberizata de forma sferica sau sferic alungita, formata din hipocotil si o parte din epicotil. Frunzele din rozeta sunt lung petiolate, de culoare verde inchis si cu nervuri rosii-violecee. In anul al doilea se dezvolta tulpina florifera, inalta de 60-100 cm, ramificata si striata. Florile sunt mici, hermafrodite, grupate in glomerule cate 4-8. Polenizarea este alogama anemofila.

Fructul este compus, format din 2-6 achene numit impropriu samanta. Culoarea fructelor este cafenie-rosietica. Sfecla rosie are cerinte mai mari fata de caldura decat celelalte radacinoase, fapt ce explica aria mai redusa a acestei culturi. Semintele incep sa germineze la 4,4^oC, temperatura optima fiind 25-30^oC. In decursul perioadei de vegetatie solicita temperaturi de 18-23^oC. Temperaturi scazute (sub 5^oC) in primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere in primul an. Radacinile tuberizate sunt afectate de temperaturi de sunb 0^oC, motiv pentru care recoltarea se face inainte de venirea ingheturilor.

Fata de lumina, cerintele sunt moderate; in conditii de umbrire insa, coloratia radacinilor este mult diminuata. Fata de umiditatea din sol are cerinte moderate (60-70% din c.c.), cu pretentii mai mari in perioada de germinare si de ingrosarea radacinii (iunie-iulie). Sfecla rosie solicita soluri cu textura mijlocie, bogate in humus si cu reactie neutra, slab alcalina. Pentru cultura in ogor propriu bune premergatoare sunt: legumele solano-fructoase (tomate, ardei, vinete), legumele pastaioase (fasolea, mazarea) si legumele cucurbitaceae (castraveti, pepeni verzi si galbeni, dovlecei).

In culturi succesive, se cultiva dupa mazare verde, ceapa verde, salata.

Infiintarea culturii se face prin semanat direct pe terenuri modelate sau nemodelate. Semanatul se face cu SUP-21, primavara in urgenta a II-a (25.III-15.IV) pentru productie de vara si toamna in perioada 10.VI-15.VII pentru productie tarzie destinata pastrarii peste iarna. Schema de infiintare a culturii de sfecla de masa este pe teren modelat, 3 randuri echidistant la 40 cm iar pe teren nemodelat 3 randuri la 30 cm cu banda de 60 cm. Adancimea de semanat este de 2-3 cm in soluri mai grele si 4-5 cm in soluri mijlocii. Cantitatea de samanta utilizata este de 10-15 kg/ha. Raritul culturii se face cand plantele au 2-3 frunze adevarate, realizand distante pe rand de 10-12 cm.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor reprezinta un element tehnologic esential in obtinerea de productii de radacini sanatoase.

Recoltarea se face esalonat incepand cu luna iulie si printr-o singura trecere toamna. Productia de radacini este de 15-20 t/ha la culturile succesive si de 20-30 t/ha la culturile in ogor propriu.