SOIA (Glycine max (L.) Merr.)

Engleza - soybean;

Franceza - soja;

Germana - Sojabohne;

Rusa - soia;

Italiana - soia; 

Spaniola - soya .

Importanta mare a acestei culturi se datoreaza semintelor sale care contin 27,0 - 50,0 % substante proteice si 17 - 27 % grasimi.

Soia este folosita sub forma de boabe, pastai si diferite derivate in hrana oamenilor, in industrie si alimentatia animalelor. In hrana oamenilor se utilizeaza ca boabe, insa inainte de a fi puse la fiert trebuiesc tinute in solutie diluata de sare sau soda, altfel raman tari. Din faina de soia se obtine lapte, branza, prajituri, biscuiti etc. si in proportie de 4 - 5% se foloseste la fabricarea painii.

In industrie serveste ca materie prima pentru o gama variata de produse, ulei la fabricarea margarinei, precum si la fabricarea lacurilor si vopselelor, fiind semisicativ, la fabricarea cernelii tipografice, sapunului etc. Din soia se fabrica materii plastice, diferiti lianti si adezivi, folositi la producerea hartiei de calitate superioara etc.

Ca planta de nutret se utilizeaza mai mult in amestec cu porumbul, sorgul, iarba de Sudan etc., pentru a mari continutul amestecurilor in substante proteice. Turtele rezultate de la extragerea uleiului, servesc in hrana animalelor, avand 1,24 % unitati nutritive, fata de 0,95 % cat au turtele de floarea. Citand date din literatura de specialitate mentioneaza urmatoarea compozitie chimica a boabelor: 10,6 - 11,0 % apa, iar substanta uscata cuprinde proteina bruta 27,0 - 50,0 %, grasimi 17,2 - 26,9 % ; cenusa 4,3 - 6,9 % ; amidon 3,0 % ; celuloza 4,3 - 5,5 %.     

Specia cultivata G.hispida cuprinde 4 subspecii si anume manschurica Enk, chinensis Enk, indica Enk si japonica Enk.

Germinatia este epigeica. Radicula apare dupa doua - trei zile de la semanat.

Radacina este pivotanta, puternic ramificata, radacinile subtiri reprezenzand 60 % din intreaga masa de radacini. Ele patrund in sol, in medie pana la 1 m, insa uneori ating si 2 m. Nodozitatile se gasesc raspandite pe radacinile laterale. Ele apar dupa 30 - 35 zile de la rasarit.

Tulpina este ramificata, variind ca inaltime de la 40-120 cm si chiar mai mult, mai ales la soiurile pentru nutret, la care atinge si 2 m.

Frunzele au 3 foliole, dintre care numai cea mijlocie este petiolata. Exista si soiuri cu 4-5 foliole .

Florile, in mare numar pe planta se gasesc la subtioara frunzelor fiind grupate cate 2 - 12 in raceme.Pastaia contine 2-4 boabe, de culoare diferita, cu hilul bine nuantat. Forma boabelor variaza  de la rotund la oval. MMB variaza mult, mai obisnuit intre 80 - 150 g, in care aproximativ 8 % reprezinta coaja, 90% cotiledoanele si 2 % hipocotilul si plumula.

Durata de vegetatie a soiei variaza in limite, relativ largi de la 60-170 zile, fiind cunoscute soiuri de zi lunga, soiuri de zi scurta si soiuri care aproape nu reactioneaza la schimbarea duratei de lumina.  

Comparativ cu fasolea este ceva mai rezistenta la temperaturile scazute, temperatura minima de germinare fiind de 7-8^o C, iar germenii rezista pana la minus 2,5^o. Suma de temperatura variaza intre 2200 - 3000^oC.

Soia este o planta cu cerinte relativ ridicate fata de umiditate.

Soia este pretentioasa, asemanatoare fasolei, dand cele mai bune rezultate pe solurile nisipo-argiloase si argilo-nisipoase bogate in substante nutritive, cu reactia de la slab alcalina la slab acida. Nu merge pe solurile acide neamendate, pe solurile grele si nici pe saraturi, pH-ul cel mai potrivit este cuprins intre 6,0-7,0.

Soia este mai putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Ca premergatoare soia este buna pentru cereale, daca samanta a fost tratata cu Nitragin, acumulandu-se, dupa diferiti autori, 55 - 200 kg azot.

Soia reactioneaza mai putin la adancimea araturii, dar este foarte pretentioasa la executarea la timp a araturii, nivelarea din toamna a terenului si calitatea patului germinativ.

Pentru insamantare se cere ca samanta sa aiba facultatea germinativa de cel putin 85%, iar puritatea 98%.Desi temperatura minima de incoltire este de 7-8^o C semanatul se executa ceva mai tarziu, cand temperatura a ajuns la 9-10- 12^oC, fara a se depasi epoca optima, intrucat fiecare 2 zile  de intarziere prelungeste in medie cu o zi perioada de vegetatie .

Pentru o buna mecanizare a lucrarilor de intretinere este necesar ca randurile sa fie distantate la 70-80 cm pentru soiurile cu talie mare si la 50 cm sau in benzi la 45-60-45-45-45-60-45 cm pentru soiurile cu talie mai joasa.Datorita capacitatii de ramificare a soiei, intre desimea de 50 boabe germinabile /m² si 70 boabe germinabile /m² nu se observa deosebiri evidente de recolta (tabelul 12.6).

In raport cu MMB puritate si germinatie cantitatea de samanta variaza intre 70-130 kg/ha.

Adancimea de semanat este de 3-5 cm. Semanatul mai superficial se executa pe solurile mai grele si mai adanc pe solurile usoare, in primaverile deficitare. Daca se depaseste adancimea de 5 cm, se micsoreaza mult procentul de rasarire.

Combaterea buruienilor cel mai eficace se realizeaza prin folosirea erbicidelor pe baza de trifluralin, alachlor, metetilachlor, chloramben etc., care combat in special monocotiledonatele si combinate cu metribuzinul, se realizeaza o combatere foarte buna a principalelor specii de buruieni din culturile de soia.Combaterea bolilor si daunatorilor (mana-Perenospora manshurica, paianjenul - Tetranychus urticae, musca cenusie - Forsia platura) reprezinta lucrari de ingrijire importante .

In primaverile secetoase, dupa semanat se face o udare de rasarire cu 350-400 m³ / ha. Recoltarea se poate face cand pastaile, cel putin 70%, au culoarea bruna, iar semintele s-au intarit si umiditatea a ajuns la 15%.

Raportul intre boabe si tulpini este de 1,5:2 pana la 1:2. Umiditatea de pastrare a semintelor este sub 12%.