Floarea soarelui

Floarea soarelui este una din cele mai importante surse de ulei vegetale (33-56%) care se utilizeaza in:

- alimentatia umana (rafinat) datorita valorii alimentare mari data de:

- proportia mare a acizilor grasi nesaturati (acid oleic 14 - 43 % si linoleic 44-75%)

- continutul ridicat in vitamine liposolubile: A, B, E, F;

- valoarea energetica mare, 8,8 cal./g ulei;

- gradul mare de stabilitate si conservabilitate.

- in paine, produse de patiserie, mezeluri, la obtinerea ciocolatei (fosfatidele si lecitina).

Turtele si sroturile (300 kg/t de seminte) contin:   35,7-47,8% proteine bogate in aminoacizi esentiali: lizina, triptofan, tirozina, cistina, arginina etc, se utilizeaza ca aport proteic la fabricarea nutreturilor combinate.

Reziduurile de ulei ramase de la rafinare se folosesc pentru:

- fabricarea unor sortimente de sapun;

- extragerea de ceruri si licitina;

- obtinerea de fosfatide si de tocofenoli

Cojile rezultate din decorticarea fructelor se folosesc pentru:

- fabricarea drojdiei furajere;

- extragerea furfurolului utilizat in industria fibrelor artificiale.

Calatidiile servesc pentru:

- extragerea pectinei folosita la fabricarea gelatinei alimentare;

- ca furaj grosier in hrana animalelor.

Tulpinile se folosesc pentru:

- fabricarea placilor aglomerate si producerea celulozei;

- ca si combustibil la incalzirea locuintelor.

Este o importanta planta melifera si o excelenta cultura de asolament.Este o sursa de venituri cu o eficienta economica buna pentru agricultori. Floarea-soarelui apartine familiei Compositae (Asteraceae), subfamilia Tubuliflorae, genul Helianthus care cuprinde un numar mare de specii in majoritate necultivate. Este o planta anuala cu  perioada de vegetatie de 80-180 de zile.

Radacina - pivotanta, patrunde in sol pana la 2-2,5 m, cu ramificatii laterale cu o dezvoltare de cca 70 de cm in jurul plantelor (V. Barnaure, 1979). Dezvoltarea sistemului radicular este dependenta de umiditatea din sol .

Tulpina - erecta, inalta de 1-2 m la hibrizii pentru ulei si 3-5 m la formele pentru furaj si ornamentale.

Frunzele - petiolate, cu limbul cordiform-triunghiular, dintat pe margini, cu nervuri evidente si paroase.

Inflorescenta este un calatidiu de diverse forme: convex, concava, drept, semiconvexe sau semiconcave. Primordiile inflorescentei se formeaza cand plantele au 3-4 perechi de frunze.

Florile

Pe calatidii sunt doua tipuri de flori:

- ligulate - asezate la marginea calatidiului pe 1-2 randuri, cu petale mari de culoare galbena sau portocalie, sterile;

- tubulare, in numar de 600-10.000 hermafrodite dispuse pe calatidiu in spirale, formate pe tipul cinci .

Fructul, este o achena cu pericarp lignificat, de culoare: alba, cenusie, neagra sau vargata.

Samanta, reprezinta 73-78 % din greutatea achenei.

Este formata din tegument si embrion.

Compozitia chimica a florii soarelui este una complexa in care predomina grasimile si substantele proteice .

Uleiul de floarea soarelui contine:

- 8-14 % acizi saturati (palmitic si stearic);

- 85-90 % acizi grasi nesaturati:

- oleic 14-53 %

- linoleic 38-75 %.

Uleiul provenit din floarea soarelui se caracterizeaza prin:

- valoare nutritiva ridicata;

- stabilitate buna;

- capacitate mare de conservare pe perioade mai lungi de timp.

Floarea soarelui este o mare consumatoare de apa (coeficientul de transpiratie este de 470-570). Floarea soarelui se incadreaza in grupa plantelor de cultura cu cerinte ridicate fata de sol. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile: cu textura mijlocie, lutoase si luto nisipoase, fertile, bine aprovizionate cu nitrati, fosfor mobil (peste 15 ppm P₂O₅) si potasiu mobil (peste 130 ppm K₂O), cu capacitate mare de inmagazinare a apei si cu pH de 6,4 - 8. In asolament, floarea soarelui urmeaza dupa: cereale paioase, porumb, mazare, cartofii, in pentru ulei, diverse plante furajere, porumbul siloz sau masa verde.

Floarea soarelui este o planta cu cerinte ridicate fata de lucrarile solului. Pentru semanat, solul trebuie sa fie:

- afanat in profunzime, fara hardpan si fara bulgari la suprafata;

- structurat, cu o porozitate buna, fara buruieni;

- bine aprovizionat cu apa in stratul superficia (cerealele paioase).

Pentru infiintarea culturilor de floarea soarelui se utilizeaza numai samanta certificata F-1, din hibridul zonat. Samanta trebuie sa aiba:

- puritatea de minim 98 %;

- facultatea germinativa de minim 85 %;

- uniformitatea ca marime si greutate (calibrata).

Pentru suprafete mici, samanta neuniforma se poate alege la masa. Prin aceasta lucrare se mareste precizia de semanat si se realizeaza o densitate cat mai apropiata de densitatea optima fara a se mai face lucrarea de rarit.

Calibrarea materialului semincer este extrem de importanta pentru a se putea regla corespunzator semanatoarea si a realiza densitatea ceruta de tehnologie.

Epoca de semanat este atunci cand in sol la adancimea de 5-7 cm se realizeaza mai multe zile consecutiv temperatura de 7-8°C.

Densitatea de semanat, influenteaza puternic productia. Variaza in functie de mai multi factori .- hibridul cultivat;  tipul de cultura: irigat sau neirigat; rezerva de apa ,la inceputul vegetatiei; rezerva de elemente nutritive din sol. Sunt hibrizi ai unor firme care se seamana la densitati de 60 - 70.000 b.g./ha.

Cantitatea de samanta este de 3,5 - 5,0 kg/ha.

Distanta intre randuri este corespunzatoare dotarii tehnice pentru intretinere si recoltare: 70 cm. Trebuie stiut ca distanta intre randuri de 45-105 cm la aceeasi densitate nu influenteaza nivelul productiei .

Adancimea de semanat (este de 4 - 8 cm) si depinde de:

- umiditate din sol;

- textura solului si calitatea patului germinativ;

- momentul semanatului;

- de calitatea materialului biologic utilizat.

In cultura de floarea soarelui lucrarile de ingrijire incep inca inainte de rasarirea plantelor;

- grapatul culturii dupa semanat pentru nivelarea terenului;

- combaterea crustei si a buruienilor in curs de rasarire, inainte de rasarit prin grapatul culturii perpendicular pe directia randurilor cu grapa cu colti reglabili sau cu sapa rotativa.

Combaterea buruienilor este o lucrare de mare importanta, floarea soarelui fiind sensibila la imburuienare atat la inceputul vegetatiei, cat si spre sfarsitul acesteia. Prevenirea imburuienarii se face prin:

- incadrarea florii soarelui intr-un asolament corespunzator;

- respectarea epocii si a densitatii de semanat;

- prasit mecanic si manual;

- utilizarea erbicidelor.

In culturile neerbicidate se fac lucrari:

- cu sapa rotativa in perioada semanat-rasarit cand se distruge crusta si buruienile in curs de germinare-rasarire:

- doua-trei prasile mecanice dupa rasarire;

Floarea soarelui este afectata in timpul vegetatiei de o serie de boli care diminueaza semnificativ productia si continutul de ulei in seminte. Cele mai frecvente boli in timpul vegetatiei la floarea soarelui sunt:

- putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum);

- mana (Plasmophara helianthi);

- patarea bruna si frangerea tulpinilor (Phomopsis helainthi);

- inegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldi);

- putrezirea coletului (Sclerotinia bataticola);

- putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).

Cei mai importanti daunatori ai florii soarelui sunt: viermii sarma (Agriotis spp.), ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) si afidele. Este o lucrare de mare importanta la cultura de floarea soarelui. Momentul declansarii recoltatului la floarea soarelui este legat de maturitatea calatidiului si umiditatea semintelor. Umplerea semintelor s-a incheiat atunci, cand umiditatea acestora este de 38-40 %, iar depunerea substantelor de rezerva a incetat. Momentul inceperii recoltatului este atunci cand:

- 70 - 85 % din calatidii sunt de culoare bruna, cu umiditatea

semintelor de 12 - 14 % .

Recoltatul florii soarelui trebuie incheiat cand umiditatea

semintelor ajunge sub 10-11 %. Productiile realizate la floarea soarelui in conditiile tarii noastre variaza intre 1500 si 4500 kg/ha. Depozitarea productiei de floarea soarelui se face in functie de umiditate (Cr.Hera si colab., 1989). La o umiditate a semintelor de floarea soarelui de peste 14 %,  uscarea se face cu aer cald la temperatura de 65ºC. La o umiditate a semintelor cuprinsa intre 11 si 14 % se face o ventilatie de uscare cu 100 m³/ora/m³ de seminte, iar la umiditatea de 8-11 % ventilarea de uscare se face cu 10 m³/ora/m³ de seminte.

- samanta cu umiditate mai mare de 8 % se depoziteaza in

spatii in care se poate face aerarea si racirea masei de seminte;

- samanta cu umiditatea de pana la 8 % se depoziteaza in

silozuri sau magazii in straturi inalte limitate de capacitatea si rezistenta constructiei. La aceasta umiditate, semintele de floarea soarelui se pot pastra mai mult de 6 luni daca temperatura in produs se mentine sub 18ºC .