RIDICHILE          

Raphanus sativus conv. sativus
var.radicula (PERS)- Ridichea de luna
conv. niger (MILL)D.C. -Ridichile de vara si iarna

Familia  Cruciferae

Ridichile se cultiva pentru radacinile tuberizate, care se consuma in stare cruda sub forma de salate tot timpul anului. Ridichile au si proprietati terapeutice, avand rol diuretic, bactericid si insectifung.

Ridichile de luna sunt plante anuale, iar cele de vara si de iarna sunt bienale.

Partea comestibila rezulta prin ingrosarea hipocotilului (ridichea de luna) si a hipocotilului si a radacinii propriu-zise (ridichile de vara si de iarna). Pe masura ce plantele imbatranesc spatiile intercelulare se maresc si  radacinile devin  spongioase. Acest fenomen este mai frecvent la ridichile de luna.

Frunzele sunt lung petiolate, lirat-sectate si pubescente. Tulpina florifera este cilindrica, ramificata, inalta de 60-120 cm. Florile, de culoare alba sau violeta, sunt hermafrodite, grupate in raceme laxe si au polenizarea alogama-entomofila. Fructul este o silicva indehiscenta, lunga de 2-4 cm, care contine 2-4 seminte globuloase de culoare brun-rosietica.

Ridichile sunt plante rezistente la frig. Semintele germineaza la temperatura minima de 4,4^oC, cu optima fiind de 7,2-32^oC. Temperatura optima de crestere este de 10-12^oC pentru ridichile de luna si de 15-18^oC pentru ridichile de vara. Plantele tinere suporta temperaturi de -2...-3^oC, iar plantele mature de -4...-6^oC.

Temperaturile ridicate asociate cu seceta favorizeaza dospirea radacinilor, iar cele scazute determina aparitia prematura a tulpinilor florifere. Ridichile sunt plante de zi lunga si in aceste conditii emit tulpini florifere in detrimentul cresterii radacinilor tuberizate. Cerintele fata de apa si hrana minerala sunt ridicate. 

Ridichile de luna se cultiva: in culturi succesive anterioare sau urmatoare de camp; in culturi protejate (solarii si rasadnite); in culturi fortate (sere). Ridichile de vara si de iarna se cultiva in culturi in camp. Pentru culturile ce se seamana primavara devreme, terenul se pregateste din toamna.

Cultura in camp a ridichilor se infiinteaza prin semanat direct cu SUP-21, Saxonia, pe teren modelat sau nemodelat. Schema de infiintare a culturi este in benzi de 6 randuri echidistant la 15 cm intre randuri. Semanatul primavara se face esalonat, la intervale de 10 zile, in perioada 1.III.-1.IV. in functie de zona, cand temperatura din sol este de 4-5^oC. Cantitatea de samanta este de 10-12 kg/ha, iar adancimea de semanat 1,5-2,5 cm.

Pentru cultura de toamna, semanatul se face in perioada 15-30.VIII.

Lucrarile de intretinere constau in: efectuarea raritului pe rand la 2-3 cm, realizand desimi de 1400-1600 mii pl/ha; prasile pe intervalul dintre benzi; 1-2 udari cu norme de 200-250 m³/ha aplicate prin aspersie. Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la rasarire, manual prin smulgerea plantelor. Acestea se leaga in legaturi de 5-8 bucati si se valorifica. Productia ce se obtine este de 8-10 t/ha.

Tehnologia culturii protejate si fortate a ridichilor de luna.

Cultura protejata se practica mai mult in rasadnite incalzite biologic si in adaposturi joase acoperite cu folie de polietilena. Cultura in rasadnitele calde  se face semanand in perioada 10.I.-10.II., iar in cele reci in perioada 1-20.IV sau in septembrie-octombrie. Lucrarea de semanat se face in randuri distantate la 6-8 cm; adancimea de semanat este de 1 cm. Cantitatea de samanta utilizata este de 5-6 g/m². Dupa semanat terenul se taseaza usor si se uda cu apa calduta la 20-25^oC. Lucrarile de intretinere constau in: dirijarea temperaturii si a umiditatii prin udari si aerisiri; plivitul de buruieni; raritul pe rand la 2-3 cm si o fertilizare suplimentara cu o solutie formata din 10-15 g azotat de amoniu si 20-25 g sulfat de potasiu la 10 l apa/m². Recoltarea se face esalonat, realizand productii de 3-5 kg/m². Cultura in solarii si tunele joase se face efectuand semanatul in perioada in 15.II.-25.III. sau in  septembrie-octombrie in culturi pure (mai rar) si asociate, care s-au dovedit mai rentabile. Cultura fortata in sere se practica mai mult in sistem de asociere cu alte plante legumicole.

Tehnologia culturii ridichilor de vara.

Pregatirea terenului se face asemanator culturii de vara a morcovului. Semanatul se face cu SUP-21, Saxonia, esalonat la intervale de 10 zile, in perioada 15.IV.-1.V., folosind 8-10 kg samanta la hectar. Adancimea de semanat este de 1,5-2 cm. Cultura de vara a ridichilor se realizeaza in sistem modelat sau nemodelat.

Pe suprafete mari si cu un grad ridicat de imburuienare se aplica erbicide preemergente (Afalon-1,5 kg/ha, Ramrod 5-8 kg/ha) sau erbicide postemergente (Semeron 3 kg/ha) cand plantele au 4-5 frunze.

Irigarea se face la nevoie, aplicand 2-4 udari prin aspersie cu norme moderate de 200 m³/ha. Recoltarea se face la 8-10 saptamani de la rasarirea culturii si productia se valorifica sub forma de legaturi (3-5 buc./legatura). Productia de radacini tuberizate este de 10-15 t/ha.

Tehnologia culturii ridichilor de iarna.

Semanatul se face in perioada 20.V.-5.VI. pe un teren pregatit asemanator culturii de morcov. La hectar se folosesc 8-10 kg samanta, iar adancimea de semanat este de 2 cm. Cultura ridichilor de iarna se realizeaza pe teren modelat sau nemodelat. Semanatul se realizeaza pe 3 randuri echidistant la 40 cm. Prin lucrarea de rarit se realizeaza o distanta intre plante pe rand de 8-10 cm. Celelalte lucrari de intretinere sunt asemanatoare cu cele de la ridichile de vara.

Recoltarea se face semimecanizat cu DLR-4, in ultima decada a lunii octombrie, realizand productii de 20-25 t/ha.