ZMEUR SI MUR

Rubus idaeus L.

Fam. Rosaceae

Subfam. Rosoideae

Aceste doua specii sunt foarte apreciate pentru calitatea superioara a fructelor, precocitate, potential productiv mare, ameliorarea solului, plasticitatea ecologica foarte mare.

Fructele de zmeur contin 4,55-31,88 mg% vitamina C, provitamina A, vitaminele B, D, P; 8,03-12,07% substanta uscata; 4,17-6,38% zahar total; 1,08-3,03% aciditate; 0,43-1,60% substante minerale (Cireasa, V.; 1982).

Fructele de mur contin 3,5-6% zahar total; 28,61-40,75% vitamina C. Fructele de zmeur si mur se consuma in stare proaspata sau preparate sub forma de sucuri, siropuri, dulceturi. De asemenea, au o larga utilizare in medicina pentru tratarea dezinteriei, anghinei. La mur, soiurile cultivate provin din speciile Rubus caesius, Rubus plicatus, Rubus procerus. Cele doua specii au cerinte modeste fata de lumina. Comparativ, zmeurul este mai pretentios decat murul. De asemenea, soiurile cultivate sunt mai pretentioase decat cele spontane.

Cerinte fata de caldura, si fata de acest factor, cerintele zmeurului si murului sunt modeste, dar nu rezista la temperaturi mai mici de - 20.....- 25°C. Cerintele fata de apa. Zmeurul are pretentii mai mari fata de apa decat murul. El reuseste bine in zonele cu 700-900 mm precipitatii anuale, dar reuseste satisfacator si in zone cu 600-700 mm anual.

Cerintele fata de sol sunt reduse. Reusesc pe soluri usoare cu pH intre 5,5-6,8, si sub 15% calcar activ. Apa freatica trebuie sa fie sub 1,5 m adancime.

Radacinile pornesc dintr-un rizom care are o durata de viata de 15-20 de ani. Majoritatea radacinilor se gasesc pana la adancimea de 30 cm, foarte rar pana la 1 m. In fiecare an, pe radacini se formeaza muguri din care se formeaza drajoni, care in cursul anului devin  tulpini.

Tulpinile fructifica in anul II, dupa care se usuca. Au 1,5-2,0 m lungime. La baza au muguri vegetativi, iar la mijloc si la varf au muguri micsti. Din mugurii micsti se formeaza lastari purtatori de inflorescente. Inflorescentele sunt cime cu 3-15 flori hermafrodite, autofertile. Fructul este o polidrupa. Spre deosebire de zmeur, murul are sistemul radicular mai profund, iar tulpinile sunt mai lungi, intre 2-8 m. Soiurile spontane au tepi, iar soiurile ameliorate sunt fara tepi. Zmeurul are productii cuprinse intre 1-2 t (anul II de la plantare) si 8-10 t (dupa anul IV de la plantare). O plantatie de zmeur este rentabila 10-12 ani (Mihaescu, Gr; 1977). La murul fara spini se pot obtine 4-6 t/ha.Zmeurul se inmulteste, in principal, prin drajoni si mai rar prin butasi si marcotaj. Murul se inmulteste prin marcotajul varfului tulpinilor, prin drajoni si butasi de radacina. Murul fara spini nu drajoneaza. Plantarea se face toamna sau primavara, cu plante bine hidratate si mocirlite.

Intretinerea solului se face sub forma ogorului lucrat la 8-10 cm adancime, in repaus si 6-7 cm in vegetatie.

Irigarea este necesara in anii secetosi si se face cu 200-300 m³  apa, de 3-4 ori.

Taierea la zmeur. Drajonii se scurteaza la plantare la 15-20 cm. In anul I, se lasa sa creasca toti lastarii, iar in anul II tulpina initiala se scurteaza deasupra a 2-3 cresteri viguroase pornite din zona coletului. Dupa intrarea pe rod, tulpinile de doi ani se suprima si se inlocuiesc cu drajoni. Inlaturarea tulpinilor de doi ani se face imediat dupa recoltarea fructelor.

Taierea la mur. Prin taieri se urmareste formarea unor tufe, fiecare cu cate 3-4 tulpini, cu inaltimea impusa de sistemul de sustinere. La aceasta inaltime se formeaza 6-8 tulpini de rod si se lasa 8-10 tulpini tinere, de inlocuire.

Combaterea bolilor si daunatorilor, se face cu tratamente fitosanitare, la avertizare.

Recoltarea fructelor se face la maturitatea deplina si este concomitenta cu sortarea si ambalarea, deoarece fructele sunt foarte sensibile. Recoltarea se face manual. Zmeurele se recolteaza fara receptacul. Maturarea fructelor se face esalonat, de aceea recoltarea se face in 6-8 reprize.