PARUL

Pyrus sativa Lam et D.C.

Fam. Rosaceae

Subfam. Pomoideae

Parul este o specie pomicola care intra devreme pe rod si asigura un consum de fructe proaspete 8-10 luni. De asemenea, fructele pot fi industrializate in mod eficient. Importanta lor alimentara este data de compozitia chimica: 8-15% glucide; 0,14-0,71% substante pectice; 0,24-0,65% proteine; 0,12-0,5% acid malic; 0,06-0,24% substante minerale; 3-12% vitamina C; 0,1-0,3% vitamina PP; 0,02-0,04% provitamina A;  0,01-0,05% vitamina B. Speciile  care  au stat la baza formarii soiurilor cultivate si care prezinta interes in ameliorare sunt urmatoarele:

1.    Parul paduret - Pyrus pyraster L;

2.    Parul de Ussuria - Pyrus ussuriensis Maxim;

3.    Parul nins - Pyrus nivalis Jack;

4.    Parul salcioara - Pyrus elaeagnifolia Pall;

5.    Parul japonez - Pyrus serotina Reheder;

6.    Parul alb chinezesc - Pyrus bretschneideri Reheder;

7.    Parul indo-pakistanez - Pyrus phasia D. Dan.

Parul  este pretentios fata de lumina. In conditii de iluminare insuficienta parul nu-si matureaza lemnul; fructele, de asemenea nu se matureaza si nu dobandesc insusirile organo-leptice proprii. Acestea sunt diferite in functie de soi si portaltoi. Parul altoit pe franc creste si fructifica bine in zone cu 600-700 mm precipitatii anuale. Pomii altoiti pe gutui sunt sensibili la seceta, dar rezista la umezeala. Parul creste bine pe soluri usoare, luto-argiloase, luto-nisipoase. Cresterea radacinii se face diferit in functie de soi, portaltoi, tipul de sol. Cresterea tulpinii la par se face lent in primii ani de la plantare. Vigoarea pomilor este atribuita in special soiului. In functie de vigoare, soiurile se clasifica in:

Tipul de fructificare este acelasi cu cel de la mar si se identifica bine, in perioada de mare productie:

a)    Soiuri cu fructificare standard: Curé, Williams, Untoasa precoce Morettini, Josephina de Malines etc;

b)     Soiuri cu fructificare spur: Passe Crassane, Abatele Fetel, Untoasa Hardy, Untoasa Bosc.

Soiurile  altoite pe franc, intra pe rod dupa 5-7 ani de la plantare, iar cele altoite pe gutui, dupa 3-4 aniParul infloreste primavara devreme, aproximativ in acelasi timp cu prunul, ciresul si visinul.

Potentialul productiv depinde de tehnologia de cultura adoptata, densitatea si varsta pomilor. In general potentialul productiv este bun si relativ constant. Soiuri cu fructificare abundenta sunt:Williams, Curé, Contesa de Paris, Olivier de Seres. Soiuri cu fructificare mai putin abundenta, sunt: Decana Comisiei, Untoasa Hardy. Productiile sunt variabile: 40-50 t/ha.

Sistemul de cultura se adopta in functie de vigoarea pomilor. Pomii altoiti pe portaltoi franc se pot cultiva in sistem clasic cu distante de plantare de 6-7 m ´ 5-6 m. Cele mai recomandate plantatii sunt cele intensive cu densitati cuprinse intre 833 si 1250 pomi/ha. Pentru infiintarea acestor plantatii pomii sunt altoiti pe portaltoi de vigoare mijlocie, cu rezistenta la ger, seceta, boli si cloroza. Plantatiile superintensive, cu densitati mari si foarte mari la ha (1700-3200 pomi/ha) se amplaseaza pe locuri plane sau cu panta foarte mica, cu posibilitati de irigare, pomii fiind altoiti pe portaltoi de vigoare mica, cu sistem radicular slab dezvoltat.

Intretinerea plantatiilor. Formele de coroana  care se adopta sunt cele specifice sistemelor de culturi pomicole: pentru livezi clasice se recomanda piramida etajata si piramida mixta; in livezile intensive se recomanda palmetele etajata si neetajata si fusul tufa, iar in plantatiile superintensive se pot utiliza, fusul subtire si sistemul Pillar.

Taierile de rodire  si intretinere se aplica diferit in functie de soi si varsta. Volumul taierilor sunt mai mici la pomii tineri in comparatie cu cei aflati in plina productie. De asemenea, taierile sunt mai reduse la soiurile ,,spur" comparativ cu soiurile ,,standard''.

Parul are alternanta de rodire slaba, iar ramurile de rod au longevitate mare.La pomii batrani se fac taieri de regenerare, prin reductii in lemn de 2-4 ani. De asemenea la acesti pomi se fac si lucrari de intinerire a vetrelor de rod. Parul necesita irigare daca precipitatiile anuale sunt sub 600-650 mm. Daca pomii sunt altoiti pe gutui, irigarea pomilor este obligatorie. Normele de udare se stabilesc in functie de varsta pomilor si de altoiul folosit si variaza intre 250-700 m³ la ha.

Combaterea bolilor si daunatorilor se face la avertizare. Cele mai frecvente boli sunt: rapanul (Venturia pirina), boala petelor albe (Mycosphaera rentina), monilioza (Monilia fructigena), cancerul radacinilor (Agrobacterium tumefaciens), arsura bacteriana (Erwinia amylovora) s.a. Dintre insectele care produc pagube parului se pot mentiona: paduchele din San José (Quadrasspidiotus perniciosus), puricele parului (Psylla piricola), viermele perelor (Laspereysia pomonella), gargarita florilor (Anthonomus piri) s.a.

Stabilirea momentului de recoltare se face prin metodele cunoscute. La soiurile de vara, fructele se recolteaza cu 8-10 zile inainte de maturitate. Soiurile de toamna se recolteaza cu 10-15 zile mai tarziu.