SFECLA PENTRU ZAHAR

fam. Chenopodiaceae, genul Beta vulgaris..

Principala utilizare a sfeclei de zahar este ca materie prima in industria zaharului. Din productia de radacini a unui hectar cu sfecla de zahar se pot obtine circa 6 tone zahar, reprezentand consumul a circa 300 locuitori. Pe langa aceasta se obtin si furaje (colete, frunze, borhot, melasa), din productia unui hectar putandu-se realiza circa 3000 litri lapte sau 300 kg carne (Gh. Rizescu, 1976).

Frunzele si coletele reprezinta 40 - 60% din masa radacinilor, constituind un excelent furaj suculent (10 - 20% substanta uscata, 7 - 10% extractive neazotate, 2 - 3% proteine, vitamine si substante minerale), fiind folosite ca atare sau insilozate.

De asemenea, se poate valorifica in industria ali­mentara si a produselor alcoolice.

Sfecla de zahar se poate folosi si la fabricarea alcoolului (radacina sau numai melasa). Din 100 kg sfecla cu 17% zahar se pot obtine 9,8 - 10,9 l alcool absolut (cu 0,5 l mai putin decat din 100 kg cartofi cu 17% amidon, insa productivitatea sfeclei este mai mare), iar din 100 kg me­lasa cu 46% zaharoza se obtin 26,7 - 29,4 l alcool absolut (V. Velican, 1965).

Radacina (rizocarpul) sfeclei de zahar are compozitia chimica dependenta de soi, conditiile de cultura si fenofaza. Prezentam in continuare, compozitia chimica a radacinii in primul an de vegetatie (Z. Stanescu, 1976 etc.):

- apa 75%;

- substanta uscata: 25% din care:

- 17,5% zaharoza;

- 7,5% substante nezaharoase

- nezaharuri insolubile (marc): celuloza, usor insolubila etc. (5,0%);

- nezaharuri solubile (2,5o/₈).

Continutul radacinii se poate exprima si in suc (apa si dizolvate) si marc (nezaharuri insolubile).

Sucul obtinut la presarea pulpei contine (raportat la masa radacinii) 20% substanta uscata (brix) determinata refractometric, din care:

- 17,5% zahar (determinat polarimetric);

- 2,5% nezahar (solubil):

- 0,5% nezaharuri anorganice;

- 2,0% nezaharuri organice:

- cu azot l,2%;

- fara azot 0,8%.

Continutul de marc (circa 5% din masa sfeclei) variaza cu faza de vegetatie si conditiile de cultura (in anii secetosi creste procentul de marc).

Sfecla face parte din fam. Chenopodiaceae, genul Beta.

Dintre speciile genului Beta, cea mai importanta este B. vulgaris, care cuprinde toate formele cultivate de sfecla.

Sfecla de zahar este o planta bienala, in anul intai de vegetatie formeaza radacina si o rozeta de frunze, iar in anul al doilea tulpinile florifere si fructele.

In procesul de crestere a sfeclei de zahar se disting trei perioade (dupa  Prianisnikov, 1930, V. Velican, 1965):

- dezvoltarea suprafetei de asimilatie (frunze si radacini);

- ingrosarea pivotului cu rezerva de substante acumulate;

- acumularea zaharului.

Frunzele in primul an au un petiol lung (primele frunze ceva mai scurt) si un limb mare, de forma variabila dupa soi (oval-alungit la cordiform), cu suprafata glabra, neteda sau incretita. Suprafata foliara maxima la o planta se atinge la 120 - 130 zile de la semanat. S-a stabilit ca suprafata unui limb dezvoltat este de 105 - 120 cm², iar la o planta cu 30 de frunze ajunge la 6300 - 7200 cm² (dupa unii autori, pana la 14000 cm²).. Radacina are doar cantitati mici (urme) de fructoza si levuloza, in schimb are o proportie mare de zaharoza.

Numarul de flori este de 10 - 20 mii pe o planta.

Polenizarea este alogama (polen de la alte plante), se efectueaza prin vant sau insecte pana la distante de 5 - 6 km.. La sfecla fructul este o nucula rotunda prevazuta cu un capacel. Suma de grade in primul an de vegetatie este cuprinsa intre 2400 - 3000°C, iar in anul al doilea (pentru fructificare) necesita circa l800°C.

Temperatura minima de germinatie este de 4 - 5°C, optima 25°C, maxima este de 28 - 30°C.

Sfecla de zahar are un coeficient de transpiratie mijlociu, fiind dupa unii autori, cuprins intre 280 si 450, iar dupa altii in­tre 240 si 600.

Sfecla de zahar este o planta de zi lunga.

Sfecla de zahar are cerinte ridicate fata de sol, datorita consumului mare de elemente fertilizante si apa si a cerintelor ridicate fata de aeratie.

Cat priveste reactia solului, sfecla de zahar pretinde soluri cu pH cuprins intre 6,5 - 8,0.

Sfecla pentru zahar trebuie sa se cultive intr-un asolament specific, in care sa nu revina pe acelasi loc mai repede de 4 ani pe soluri neinfestate de nematozi. Pe soluri infestate cu nematozi poate reveni pe acelasi te­ren dupa 6 - 8 ani in functie de gradul de infestare.

Bune premergatoare pentru sfecla de zahar sunt: cerealele paioase, leguminoasele anuale, borceagul, cartoful.

Samanta de sfecla de zahar trebuie sa aiba puritatea minima de 96%, germinatia 85% si sa fie sanatoasa. S-a constatat ca germinatia semintei prezinta valorile cele mai mari 85 - 95% la hibrizii triploizi androsterili, urmati de soiurile diploide plurigerme 80 - 90%.

Calendaristic, aceste conditii se intrunesc in Campia din sud si in vestul tarii intre 10 si 30 martie, iar in restul zonelor intre l si 15 apri­lie.

Adancimea de semanat este de 2 - 3 cm pe soluri mai grele si reci si 3 - 4 cm pe solurile mai usoare. Deoarece samanta monogerma are putere de strabatere mai redusa decat cea plurigerma, nu se seamana la adancime mai mare de 2 - 3 cm.

Semanatul la adancimi de peste 5 cm determina scaderi de productie, datorita rasaririi neuniforme si a golurilor.

Sfecla pentru zahar necesita executarea in perioada de vege­tatie a 4 prasile mecanice cu cultivatorul urmate de lucrari manuale.

Recoltarea sfeclei de zahar trebuie sa se faca la maturitatea tehnologica (industriala) deplina, cand are insusirile cantitative si calitative care asigura o buna prelucrare in conditii economice superioare.

Spre maturitate sfecla nu mai formeaza noi frunze, culoarea celor ramase devine verde-deschis, apoi se ingalbenesc, iar o parte se usuca si cad, incepand de la marginea rozetei, ramanand verzi numai cele din mijlocul rozetei.

Productiile la sfecla de zahar in tara noastra variaza in limite largi. In ultimii ani prin introducerea soiurilor de mare productivitate si imbunatatirii tehnologiilor, se obtin productii de peste 40 t/ha. Sunt numeroase unitati care obtin in conditii irigate 60-70 t/ha.

Coletele si frunzele reprezinta 35 - 40% din productia totala a sfe­clei.