Mazarichile VICIA SP

Mazarichile sunt de multa vreme cunoscute, din antichitate, ca buruieni in culturile de cereale. Mazarichile sunt plante agatatoare care se cultiva pentru furaj in amestec cu o planta de sustinere de obicei o cereala paioasa. Aceste amestecuri poarta numele de borceaguri. Borceagurile in functie de momentul semanarii sunt de doua tipuri: borceaguri de toamna si borceaguri de primavara.Borceagurile de toamna sunt amestecuri dintre mazarichea paroasa sau panonica si o cereala de toamna (secara, orz, orz de toamna, grau, Triticale), iar borceagurile de primavara sunt amestecuri formate din mazariche de primavara si ovaz.Borceagurile prezinta o deosebita importanta datorita valorii lor nutritive mari, rezultat printr-un raport favorabil dintre proteina si celelalte substante obtinut ca rezultat al amestecului. 1 kg masa verde contine 0,1-0,15 UN, pe hectar obtinandu-se 4000-4500 UN.Furajul verde contine 5-5,3 % proteina (din care 70 % digestibila), iar fanul 18,9-22,5 %, 100 kg fan contine 45 UN:Fiind un component de baza in asigurarea hranei animalelor, borceagurile intra in alcatuirea conveierului verde, ele fiind plante ce se recolteaza primavara devreme. Borceagurile pentru masa verde se pot recolta inca din a doua jumatate a lunii aprilie si pana in a doua jumatate a lunii iunie, in functie de tipul de borceag (toamna sau primavara) si precocitatea plantei de sustinere (orz, secara, ovaz, grau, Triticale). Parasind terenul devreme borceagurile sunt cele mai indicate plante pentru a urma dupa ele culturi duble cum ar fi porumbul siloz.Borceagurile se administreaza animalelor sub forma de masa verde. Excedentul se poate insiloza. Fanul obtinut din borceaguri este relativ grosier (datorita cerealei) fiind consumat bine doar de cabaline si ovine.Compozitia chimica a borceagurilor este dependenta de proportia de participare a celor doua componente. Coeficientul de digestibilitate este de 70 % pentru proteina si peste 90 % pentru extractive neazotate.Mazarichea apartine genului Vicia. Acesta cuprinde plante anuale (rar perene), cu frunze formate din numeroase foliole terminate cu carcei simpli sau ramificati. Tulpina este erecta sau semiculcata de 50-140 cm.Radacina principala prezinta numeroase ramificatii pe care sunt situate nodozitatile.Floarea si fructul sunt tipice pentru leguminoase. Pastaia contine un numar variabil de seminte sferice (11-16).Genul Vicia cuprinde 116 specii. Intereseaza in mod deosebit 18 specii dintre care una perena (Vicia cracca), planta raspandita in fanete naturale si 3 specii anuale.

Vicia villosa (mazariche paroasa) este o forma diploida (2n = 14) originara din S-E Europei si S-E Asiei unde se gaseste si la ora actuala ca buruiana

Prezinta o radacina pivotanta puternic ramificata si bogata in nodozitati. Tulpina este mai putin ramificata ajungand pana la 140 cm cu pana la 40 internodii fiind acoperita cu perisori drepti. Frunzele sunt paripenat compuse cu 6-10 perechi de foliole alungite, lanceolate, mai rar eliptice. Sunt acoperite cu peri desi. Florile albastre-violacee sunt grupate cate 20-30 in raceme alungite. Inflorirea incepe de la baza spre varf. Pastaile de 20-40 mm lungime cuprind 3-8 seminte sferice de 3-4 mm in diametru, cu MMB de 18-35 g. Este o specie entomofila.

Vicia panonica, mazarichea de toamna sau mazarichea panonica este tot o forma diploida (2n = 12).Radacina este pivotanta, ramificata dar mai putin dezvoltata decat la Vicia villosa. Tulpina ajunge la 120 cm, subtire si ramificata la baza, acoperita cu peri mari si putin numerosi. Frunzele sunt paripenate cu 5-8 perechi de foliole, sunt petiolate, ovate, terminate cu un carcel posibil ramificat. Florile sunt scurt pedunculate, alb galbui-violet, dispuse cate 1-4 la axila frunzelor. Pastaile sunt lungi de 23-35 mm si acoperite cu peri luciosi, in ele gasindu-se 3-8 seminte rotunde cu MMB de 18-45 g.

Vicia sativa mazariche de primavara este si ea o forma diploida (2n = 12). Prezinta o radacina pivotanta care poate patrunde pana la 45 cm, cu ramificatie abundenta in straturile superficiale ale solului, pe care se gasesc numeroase nodozitati. Tulpina poate atinge 100 cm fiind alcatuita din 10-25 internodii. Frunzele sunt paripenate, lungi de 7-10 cm terminate si cu un carcel, fiind compuse din 4-9 perechi de foliole lungi de pana la 25 cm (fig.5.3).

Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori fini. Florile de culoare violet sunt grupate in numar de 1-3 la subsuoara frunzelor. Fructul este o pastaie de pana la 80 mm, in care se gasesc pana la 12 seminte cu MMB 45-80 g. Mazarichea paroasa rezista la temperaturi de -20 ^oC chiar fara

stratul protector de zapada. Mazarichea panonica este ceva mai sensibila, iar cea de primavara rezista pana la -6 ^oC. Semintele incoltesc la 1-3 ^oC.

Solurile pe care se cultiva mazarichile pot fi foarte diferite. Mazarichea paroasa se poate cultiva atat pe soluri usoare cat si pe soluri grele. De multe ori planta sustinatoare este cea aleasa in functie de conditiile din sol. Mazarichea panonica si cea de primavara realizeaza productii corespunzatoare doar pe solurile mijlocii, fertile, bine aprovizionate in calciu. Nu reusesc pe solurile nisipoase, saraturate sau acide.

Cultura pentru furaj.Cele mai bune premergatoare pentru borceagurile de toamna sunt cerealele paioase iar pentru borceagurile de primavara prasitoarele. Borceagurile de toamna nu pot fi semanate dupa culturi ce nu parasesc terenul la timp, iar ambele tipuri de borceaguri nu pot fi cultivate dupa plante ce au fost tratate cu erbicide triazinice. Borceagurile sunt excelente premergatoare pentru toate culturile. Desi ele se autosuporta, monocultura nu este indicata.

Lucrarile solului. Pentru borceagul de toamna lucrarile sunt identice cu cele care se fac pentru o cereala de toamna iar pentru borceagul de primavara cu cele care se fac pentru o cereala de primavara.Un rol important in realizarea unor productii bune il constituie puritatea semintei. La mazariche aceasta trebuie sa fie de minim 90 % iar capacitatea germinativa de minim 80 %. Pentru cerealele din amestec samanta trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cultura pura. Semintele mazarichii de toamna au MMB de 20-40 g iar a celei de primavara 45-80 g. Semintele cerealelor se trateaza impotriva malurii si a taciunilor (ca la cultura pura), iar cele de mazariche cu Nitragin. Amestecarea semintelor celor doua specii se face in magazii.Un lucru foarte important este proportia dintre specii. Pentru toate soiurile nou create exista o reteta de amestec pe care o da amelioratorul. Daca ar fi sa discutam in principiu, atunci pentru borceagurile de toamna se seamana 140-160 kg/ha de seminte cu proportiile cereala:mazariche 1:2 sau 1:1. Aceasta ar corespunde cu 70-90 kg mazariche si 50-70 kg cereale. Pentru mazarichea de primavara cele mai bune rezultate se obtin la 150 seminte ovaz + 200 seminte mazariche/m² ceea ce corespunde cu 45-50 kg ovaz si 80-95 kg mazariche (deci un total de 130-150 kg/ha).Borceagurile de toamna trebuie semanate in ultima parte a verii, adica la sfarsitul lui august inceputul lui septembrie sau conform recomandarilor autorilor soiurilor. Borceagurile de primavara se seamana cat mai devreme posibil deci imediat ce se poate intra in camp. Este necesar sa se respecte aceste epoci pentru a se obtine productii mari si cat mai timpurii. Semanatul se executa la 12,5 cm cu semanatorile obisnuite pentru semanat cereale si leguminoase. Adancimea de semanat este de 3-6 cm. Epoca de recoltare depinde de modul de folosire a borceagurilor, de tipul lor si de necesitatile de nutret ale gospodariei. Pentru masa verde, borceagul se recolteaza esalonat incepandu-se in momentul in care cerealele au o inaltime de 40-50 cm (ceea ce corespunde cu o productie de 10-15 t/ha) si se termina dupa inspicat (cand productia este de 25-40 t masa verde in functie si de talia cerealei). Calendaristic in Campia de Vest aceasta corespunde cu 15 aprilie - 15 mai pentru borceagurile cu Triticale, 25 aprilie - 10 mai pentru borceagurile cu orz, 30 aprilie - 20 mai pentru borceagurile cu grau. Pentru borceagurile de primavara aceasta perioada este intre 1 -20 iunie. Daca recolta se insilozeaza (sau semisiloz) sau se transforma in fan, se recolteaza cand cereala a inspicat iar mazarichea a format primele pastai. Silozul de borceag este un siloz de cea mai buna calitate. Pregatirea fanului este dificila intrucat tulpinile de mazariche se usuca mai greu decat frunzele ceea ce duce la scuturarea frunzelor. Uscarea se face in brazde. In regiunile ploioase se recomanda uscarea pe suporti. In cazul fanului se recomanda recoltarea cu combina cu zdrobitor si uscarea cu curenti de aer. Recoltarea se face cat mai aproape de sol. De aceea terenul trebuie sa fie bine nivelat. In caz contrar se inregistreaza pierderi mari de recolta.