INUL -Linum usitatissimum L.

Inul se cultiva pentru fibrele aflate in tulpina (18-25 %), care se folosesc in diverse tesaturi.

De pe un hectar de in se poate obtine o cantitate de fibre din care sa se produca cca. 1200-1400 m² de panza

Inul face parte din familia Linaceae, genul linum care cuprinde peste 200 de specii cultivate si salbatice. Inul pentru fibre, apartine subspeciei eurasiaticum ecotipul elongata.Inul pentru fuior este o planta anuala, ierboasa, la maturitate cu tulpina usor lemnificata la maturitate.

Radacina este pivotanta, patrunde in sol pana la cca. 100 cm cu multe ramificatii in stratul superficial al solului. Fibra de in este formata in cea mai mare parte din celuloza (72 - 80  %).

Frunzele sunt lanceolate, sesile, mai mici decat cele ale inului pentru ulei, acoperite cu un strat de ceara mai gros in faza de bradisor. Se scutura usor la maturitate.

Florile sunt mai mici si cu aceeasi structura ca la inul pentru ulei. Au culoarea preponderent alba (la soiurile cultivate in Romania).

Fructul este o capsula ovoidala impartita in interior in cinci lojii,  fiecare loja fiind impartita in doua sublojii, in fiecare gasindu-se teoretic o samanta. Teoretic intr-o capsula de in se pot gasi 10 seminte. In marea lor majoritate, soiurile cultivate in Romania au capsulele indehiscente.

Samanta este mai mica decat la inul pentru ulei si mixt. Are culoare: bruna sau alba-galbuie in stare proaspat si pastrata in conditii optime cu un luciu metalic caracteristic. MMB are 3,5 - 5,5 g. Samanta are un continut in ulei mai scazut  si un indice de sicativitate mai ridicat decat la inul  pentru ulei. Perioada de vegetatie a inului pentru fibre este de 85 - 115 zile cu urmatoarele faze de vegetatie. Productia si calitatea acesteia la inul pentru fibre este dependenta, mai puternic de factorii climatici decat este productia si calitatea inului pentru ulei si la cel mixt:

Este o planta a climatelor racoroase si umede.Germineaza la minim 3 - 4°C, rezista in faza de semanat-rasarire la temperaturi de  la -3,8°C.......-4,9°C. La temperaturi mai scazute decat aceste limite, plantele de in sunt afectate intr-o proportie mare. Cerintele fata de umiditate sunt mai ridicate decat la inul pentru ulei (coeficientul de transpiratie este de 400-440). Umiditatea solului joaca un rol important in cresterea si dezvoltarea plantelor de in.

Inul pentru fibre se comporta ca o planta de zi lunga. Fata de inul pentru ulei, inul pentru fibre are cerinte mai reduse fata de lumina. Este pretentios fata de sol. In asolament, inul pentru fibre se cultiva dupa plante care:

- parasesc timpuriu terenul;

- lasa solul curat de buruieni;

- lasa o stare perfecta de fertilitate si aprovizionare cu apa.

Inul este o cultura cu pretentii deosebite fata de calitatea patului germinativ. Epoca de semanat, este primavara devreme dupa semanatul cerealelor de primavara. Se seamana atunci cand la 5 cm in sol timp de 4-5 zile temperatura se mentine la 4-5°C.

Densitatea, se stabileste in functie de soiul cultivat (rezistenta la cadere), calitatea semintei, epoca de semanat, pierderile de plante in cursul vegetatiei si calitatea patului germinativ. Se seamana 2000 - 2600 b.g./m².

Cantitatea de samanta necesara este de 130-160 kg/ha functie de MMB si densitatea folosita.Semanatul se realizeaza cu semanatorilor universale la distanta intre randuri de: 12,5 cm.

Adancimea de semanat este in functie de textura si umiditatea solului si se localizeaza la 1,5-3 cm. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale si perene din samanta se face prin aplicarea preemergent a erbicidelor:

Combaterea bolilor

Principalele boli intalnite in culturile de in pentru fibre sunt:

- antracnoza, septorioza;bacterioza; fuzarioza;

Prevenirea atacului de boli la in se face prin:

- respectarea unei rotatii de minim 6 ani;

- utilizarea de samanta sanatoasa si tratata preventiv cu fungicide;

- cultivarea unor soiuri rezistente;

Combaterea daunatorilor

Cei mai periculosi daunatori ai inului care apar in cursul perioadei de vegetatie  sunt:       - purecii inului (Aphtona euphobiae);

- tripsul inului (Trips linaris).

Daca nu s-au facut tratamente la samanta, tratamentul in vegetatie in intervalul cotiledoane-bradisor este inevitabil, mai ales daca temperatura la nivelul solului depaseste 7-8°C si inul se gaseste in faza de cotiledoane.Tratamentul se face la primele simptome de atac (cotiledoane ciupite) si se repeta in cazuri speciale. Alegerea momentului optim pentru recoltarea inului pentru fibre este extrem de important atat din punct de vedere cantitativ, cat mai ales calitativ.In functie de domeniile de utilizare a fibrei, recoltarea inului pentru fibre se poate  face la:

Maturitatea verde

Maturitatea galben-timpurie

Maturitatea galbena tarzie

Maturitatea deplina,