FASOLEA (Phaseolus vulgaris L.)

Engleza-common bean, kidney bean;
Franceza-haricot commun;
Germana-Bohne, Gartenbohne;
Rusa-fasoli;
Italiana-fagiolo;
Spaniola-judia.

Fasolea se consuma si sub forma de pastai verzi sau boabe verzi, fiind considerata o leguma valoroasa, fiind consumate in stare proaspata sau conservate.Fasolea are si importanta medicinala, produsele avand proprietati diuretice pentru bolile de ficat, ceaiurile din teci au folosinta terapeutica.

Faina de fasole in amestec cu faina de grau in proportie de 5-10 % se foloseste la fabricarea painii, iar in proportie de pana la 30% la fabricarea macaroanelor.

Vrejii de fasole se folosesc in hrana oilor si a caprelor si in stare verde frunzele de fasole contin peste 10% acid citric.

Unele specii de fasole se utilizeaza si ca nutret (Phaseolus retusus) sau ca ingrasamant verde (Phaseolus semierectus).Fasolea este o foarte buna premergatoare, cu precadere pentru cerealele de toamna, deoarece paraseste terenul devreme si-l lasa imbogatit in azot si curat de buruieni.

Proteinele semintelor de fasole sunt constituite din cca. 20% albumine, cca. 65% globuline si cca. 15% fractia solubila in alcalini. Fasolea este bogata in acizi aminici cu mare valoare biologica, care variaza intre urmatoarele limite procentuale: triptofan 0,8-2,5, lizina 2,2-7,9, arginina 4,3-8,4, tirozina 1,9-2,9, histidina 2,2-3,2, cistina 1,2-2,1, metionina 1,8 etc

            Dupa provenienta deosebim doua grupe mari de fasole

            I.Specii de origine americana.

            II.Specii de origine asiatica

Rezultatele obtinute confirma ca cea mai valoroasa specie de fasole ramane Phaseolus vulgaris, specie la care recolta a fost de peste 1600 kg/ha desi doar doi din cei trei ani experimentali au fost favorabili culturii.

Radacina fasolei este pivotanta, foarte ramificata, cu nodozitati de forma ovala.Tulpina poate fi scunda (30-50 cm) si puternica, cum este fasolea oloaga (Ph.vulgaris, var. Nanus Insl.Mart.) sau poate fi lunga si volubila, ca la fasolea urcatoare (Ph. Vulgaris, var. Communis Asch.).    Frunzele bazale sunt simple si ovale, iar cele superioare trifoliate, de forma ovala, ascutita la varf.

Florile de culoare diferita, sunt grupate in raceme cate 2-6 perechi. Fasolea obisnuita este autogama, insa poate avea loc si polenizarea straina in proportie de 0,8-1,3 %. Exista si specii alogame, ca Ph. coccineus L. Inflorirea este de lunga durata, 20-25 zile la fasolea urcatoare sau chiar mai mult.

Fructul este o pastaie. Numarul de seminte in pastaie este variabil, obisnuit sunt 5-8. Forma si culoarea boabelor constituie caracter de soi, cele cu bobul mic au MMB sub 250 g, cu bobul mijlociu intre 250-500g si cu bobul mare peste 500 g.Fata de umiditate fasolea este pretentioasa, mai ales in perioada imbobocirii, infloririi, si umplerii boabelor. De la rasarit la inceputul infloririi consuma 28% din total, de la inceputul infloririi la sfarsitul infloririi 38%, iar apoi pana la maturitate 33%.Seceta solului este mai usor suportata ca cea atmosferica, care determina avortarea in masa a florilor si scaderea recoltei.Coeficientul de transpiratie variaza intre 682-733. Excesul de umiditate are rezultate negative, favorizand atacul de antracnoza.Fata de lumina cele mai multe soiuri se comporta ca plante de zi scurta.

Solurile cele mai indicate pentru fasole sunt cele argilonisipoase sau nisipoargiloase, bogate in substanta organica. Fasolea merge bine dupa orice planta. Dupa cereale se face aratura de vara si o aratura din toamna, dar dupa prasitoarele tarzii se executa numai aratura din toamna.Samanta isi pastreaza germinatia timp de 3-4 ani. O samanta buna trebuie sa aibe puritatea de cel putin 97 % si germinatia 90 %.Inainte de semanat samanta se trateaza cu Nitragin, 4 flacoane in 2 litri apa, pentru samanta care revine la ha, sau pulverizarea suspensiei bacteriene in sol, concomitent cu semanatul, cu ajutorul unui dispozitiv cu diuze montat pe semanatoare.

Perioada semanatului. Semanatul fasolei se face odata cu porumbul. Cantitatea de samanta trebuie astfel calculata, incat sa realizam o desime de 35-50 seminte germinabile /m².Adancimea de semanat in conditii normale este de 3-5 cm. In solurile usoare si uscate, adancimea de semanat se poate mari la 5-7 cm. Prima prasila se executa imediat ce plantele au doua frunzulite, a doua dupa cca 10-15 zile, iar a treia inainte de inflorire, la cca 40-50 zile de la semanat.Cresterea lenta a plantelor in primele frunze de vegetatie obliga la combaterea intensa a buruienilor cu ajutorul unor erbicide adecvate, nepoluante, asociate cu lucrari mecanice.