MAZAREA (Pisum sativum L.)

Engleza-garden peas; 

Franceza-pois, petit pois,

Germana-erbs; 

Italiana- pisello; 

Spaniola-quisante.

Mazarea este una din cele mai importante leguminoase pentru boabe, cu multiple utilizari. Boabele sunt folosite in alimentatia oamenilor atat in stare verde cat si uscata. In furajare se utilizeaza sub forma de borceag in stare verde sau fan, ca nutret concentrat, sub forma de uruiala, cat si resturile de la decorticare (cojile si partile de embrion), reprezentand 5-8 % din materialul prelucrat. Mazarea se caracterizeaza printr-un continut ridicat de substante proteice, cea mai mare parte fiind usor solubile in apa si printr-un continut ridicat de glucide .In general, mazarea este bogata in aminoacizi cu mare valoare biologica, ca tirozina 3,8 %, cistina 0,89 %, lizina 4,66 %, histidina 2,49 %, arginina 11,42 %, triptofan 1,17 % si acizi aminobazici 37,09 % .

Mazarea are o radacina puternic ramificata, atingand adancimea de 100 cm si mai mult. Numarul maxim de radacini se gaseste la 25-30 cm adancime. Soiurile tardive au o inradacinare mai profunda. Tulpina obisnuit este ramificata mai mult la baza. Numarul internodiilor pana la insertia primei pastai este un caracter de soi si este corelat  cu durata de vegetatie. Soiurile timpurii au 7-10 internodii, cele semitimpurii 11-15, iar cele tarzii depasesc 15 internodii. Lungimea tulpinii variaza intre 20-200 cm. In raport cu lungimea tulpinii portul poate fi semierect sau culcat. Frunzele sunt paripenate, cu 2-3 perechi de foliole si terminate cu carcei. Stipelele sunt mari si cu pata rosiatica in jurul tulpinii la varietatile de mazare cu flori colorate.

Florile sunt grupate cate doua sau mai multe in raceme, la subtioara frunzelor. La varietatea coronatum, inflorescenta este o umbela falsa. Androceul are 10 stamine, din care noua concrescute sub forma unui tub, iar una este libera. Deschiderea florilor are loc intre orele 8-17. La mazare predomina autogamia. Inflorirea dureaza pentru o planta 10-13 zile.

Pastaile obisnuite prezinta strat pergamentos; numai la soiurile zaharate lipseste, ceea ce le face potrivite pentru consumul in verde. Semintele pot fi netede (la soiurile pentru boabe) sau mai mult sau mai putin zbarcite (la soiurile zaharate). Ca forma pot fi rotunde sau unghiulare. Culoarea semintelor este data de tegument si de cotiledoane. Ea poate fi alba, galbena sau roscata. MMB variaza de la 40-500 g, iar MH de la 78-87 kg. Se considera soiuri cu seminte mari, acelea care au MMB peste 250g si cu seminte mici, cele care sunt sub 200 g. Durata de vegetatie este de 60-75 de zile la soiurile timpurii si

120-130 la cele tardive, in care timp are nevoie de 1.500-2.200⁰C. Temperatura minima de germinare este de 1-2⁰C si plantele rezista la temperaturi scazute de minus 5⁰C si chiar minus 7⁰C, existand soiuri care suporta temperaturi si mai scazute, de minus 12⁰C si chiar mai scazute. Datorita acestor considerente, mazarea se extinde pana la 66⁰ latitudine, iar ca altitudine ajunge pana la 1.800-1.900 m.          

Pentru germinare mazarea are cerinte mari necesitand 100-120 %

 apa din masa bobului. Fata de umiditate mazarea este o planta destul de pretentioasa, necesitand in lunile mai-iunie 130-140 mm precipitatii, seceta din aceasta perioada poate micsora recolta cu 27 % si chiar mai mult

Mazarea este mai putin pretentioasa ca fasolea si soia, totusi cele mai ridicate recolte se obtin pe solurile fertile, bine aprovizionate cu fosfor si calciu, cu pH cuprins intre 6,0-7,0. Mazarea spre deosebire de fasole si soia, nu reuseste in monocultura si nici dupa alte leguminoase, datorita fenomenului de "oboseala a solului" care se manifesta prin tulburari de crestere, lipsa nodozitatilor pe radacini si putrezirea radacinilor si a tulpinilor. Epoca de semanat are mare importanta pentru cultura mazariiSe citeaza chiar ca intarzierea numai cu 7 zile poate reduce recolta cu 25%, iar dupa 15 zile cu 44% (TOHTAROV, 1967).

Densitatea la semanat este de 110-120 boabe germinabile /m² la soiurile cu talie mijlocie si mare si de 130-150 boabe germinabile /m² la soiurile cu talie mica, astfel ca la recoltare sa ramana 100 plante la soiurile cu talie mare si 120 la soiurile cu talie mica. Cantitatea de samanta, in raport cu desimea si MMB, variaza intre 170-300 kg/ha.

Distanta de semanat este de 12,5 cm intre randuri. Adancimea de semanat este de 5-6 cm, in functie de umiditatea si textura solului. Dupa semanat este indicat tavalugitul culturii cu tavalugul inelar, mai ales in anii secetosi.             

Coacerea mazarii nu este uniforma si se prelungeste mult in anii cu multa umiditate catre sfarsitul perioadei de vegetatie. Recoltarea se face atunci cand plantele s-au ingalbenit si pastaile de la baza sunt coapte, iar restul a capatat o culoare galbena. Boabele sunt tari, insa nesfaramicioase. Nu se lasa pana la completa maturitate, deoarece mazarea se scutura usor si se pierd  boabele de la baza, care dau cel mai bun material semincer. Umiditatea de pastrare a boabelor este de 13- 14 %.Vrejii se pot aduna, obtinandu-se pana la 3 t/ha.