TRITICALE (Triticosecale Witt)

Triticale este o specie noua, creata prin incrucisare intergenerica intre grau si secara, urmarindu-se obtinerea unei plante care sa dobandeasca rusticitatea secarei si calitatea si productivitatea graului.

Insusirile pot fi rezumate astfel:

- productivitate mare datorata numarului mare de spiculete in spic si a masei a 1000 de boabe superioara graului si secarei;
- rezistenta ridicata la ger;
- ritmul rapid de crestere, formeaza masa mare vegetala si inabuse buruienile;
- produce furaj verde timpuriu;
- continut ridicat de proteina, inclusiv lizina, avand o valoare nutritiva ridicata;
- valorifica eficient solurile sarace;
- este solicitata in industriile de panificatie, spirtului, berii, amidonului.

Dintre neajunsuri sunt de mentionat:

- umplerea uneori deficitara a boabelor;
- insusiri de panificatie slabe;
- rezistenta slaba la cadere;
- sensibilitate la fuzarioza;
- incoltirea boabelor in spic;
- randamentul de faina  inferior graului, respectiv continutul de tarate ridicat.

Compozitia chimica a boabelor este urmatoarea: amidon 62,0%, proteina bruta 14,2%, grasimi 1,6% si cenusa 2,0%.

In tara noastra, triticale se cultiva pe circa 15 - 20 mii de hectare, cu posibilitati motivate de extindere, pe solurile cu potential scazut de fertilitate.

Triticale (Triticosecale Wittmack) apartine familiei Gramineae (Poaceae), tribul Hordeae.

Perioada de vegetatie 215 - 255 zile. Suma de grade pe perioada de vegetatie este de 1150 - 1305ºC (temperaturi mai mari de 5ºC).

Suma de grade necesara in intervalul semanat - rasarit este de 120ºC. Temperaturi favorabile pentru rasarire 12 - 14ºC.

Rezistenta la iernare este la fel ca la secara, similare fiind si cerintele termice din cursul perioadei de vegetatie.

Fata de umiditate triticale are cerinte mai mari decat secara.

Fata de sol triticale este putin pretentioasa, valorificand eficient soluri cu valori extreme sub aspectul reactiei (pH 4,5 - 8) si texturi, de la nisipoase la luto-argiloase si cu fertilitate redus.

Triticale se seamana inaintea graului, in consecinta se cultiva dupa plante care parasesc terenul devreme cum sunt: leguminoasele cultivate pentru boabe si furaj, rapita, inul pentru ulei si fuior, canepa, cartoful tinpuriu, sfecla de zahar semanata devreme.

Pentru triticale se executa aceleasi lucrari de baza si de pregatire a patului germinativ ca si la grau.

Samanta de triticale trebuie sa aiba germinatia peste 85%. Inaintea semanatului samanta se trateaza cu produsele si in dozele folosite la graul de toamna.

Epoca de semanat este intre 15 septembrie si 1 octombrie in zonele mai reci (colinare) ale tarii si 1 - 10 octombrie in zonele mai calde din sudul si vestul tarii. Semanatul mai timpuriu reduce rezistenta la iernare, iar intarzierea semanatului nu permite infratirea si calirea normala a plantelor, avand efecte negative asupra rezistentei la ger, a infratirii si a capacitatii de productie.

Densitatea de semanat este cuprinsa intre 400 - 500 boabe germinabile/m². cantitatea de samanta este de 230 - 280 kg/ha.

Distanta intre randuri 12,5 cm, iar adancimea de semanat este de 5 - 8 cm. De-a lungul perioadei de vegetatie se executa lucrari de ingrijire similare cu cele prezentate la cultura graului.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Se vor lua aceleasi masuri ca la cultura graului.

Triticale se recolteaza la inceputul coacerii depline a boabelor, insa nu se intarzie recoltarea peste aceasta faza deoarece se produc pierderi. Triticale, fiind mai sensibila la incoltirea in spic (in zonele si anii ploiosi), se recolteaza inainte ca umiditatea semintelor sa scada sub 16%.